Mihaela Neagu, cunoscută pentru compania Best Achizitii, a revenit recent în atenția publică după o perioadă de discreție, deși firma sa a continuat să primească de la stat contracte de ordinul zecilor de milioane de euro. În 2024, ea a provocat o adevărată furtună mediatică atunci când a fost văzută în primul rând la Antena 3, la lansarea candidaturii lui Marcel Ciolacu.
După această apariție care a stârnit controverse la nivel național, Neagu a dispărut din lumina reflectoarelor, însă activitatea Best Achizitii în zona contractelor publice nu s-a diminuat. Acum, ea a reapărut neașteptat în spațiul public, participând la podcastul realizat de Vlad Mercori, unde a vorbit deschis despre mecanismele prin care se mișcă banii publici.
În cadrul discuției, prezentată sub titlul „Mărturisirea reginei contractelor cu statul”, Mihaela Neagu a relatat un caz pe care îl consideră relevant pentru modul în care se scurg fonduri uriașe din România. Ea a afirmat că „turcii au fost dați afară din programul SAFE pentru că țările din Uniunea Europeană cotizau iar ei luau contracte în România, primeau miliarde și plecau”, subliniind că situația i-ar fi fost familiară personal.
Neagu a explicat că a furnizat țeavă către Transgaz de la cea mai mare fabrică de profil din Turcia, companie care, potrivit ei, ar fi câștigat un contract de 125 de milioane de euro. Conform declarațiilor sale, firma turcească nu avea angajați în România și nu deținea infrastructură locală, livrările fiind făcute în portul Constanța, de unde un transportator turc ducea marfa acolo unde solicita Transgaz, iar facturile erau emise și încasate integral. „Nu au lăsat nimic în economie la noi. Au plecat cu toți banii în Turcia pentru că optimizează foarte bine”, a susținut ea.
Aceste afirmații ridică întrebări despre responsabilitatea autorităților care acceptă astfel de aranjamente comerciale. Se pune problema de ce firmele românești din construcții, cu mii de salariați și plăți lunare de zeci de milioane de euro către angajați, trebuie să concureze cu societăți străine ce nu contribuie la bugetul de stat. În discuție apare și dilema ce fel de stat alege deliberat să încaseze mai puțini bani, în timp ce favorizează dezvoltarea companiilor din alte țări în detrimentul celor locale.
